Viaţa şi limitele ei

Poate că aşa a fost scris să fie, poate că aşa a vrut Dumnezeu, care le rânduieşte pe toate. Ne naştem, trăim şi, la un moment dat, murim. Este, poate, cea mai veche şi nealterată regulă a umanităţii.

Se aşterne un gol imens la orizont. Când viaţa îţi este luată la 24 de ani, de ziua ta, fără ca familia, apropiaţii să ştie ceva, să domnească de atâtea luni incertitudinea dispariţiei, să te izbeşti de indiferenţa şi incapacitatea instituţională…

RIP, my cousin!

 

  

Anunțuri
  1. #1 by Alexandru Marin on Octombrie 29, 2010 - 3:01 pm

    Dumnezeu sa il odihneasca in pace !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s